Go to Top

Viitorul

Pentru România, hepatita C este o problemă importantă de sănătate publică, cu un număr mare de bolnavi, potențial major de transmitere și efecte economice și sociale negative. Epidemia impune autorităților publice provocări reale atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. În următorii trei-patru ani sunt necesari pași concreți (i) pentru diminuarea ratei de transmitere a VHC de la pacienții infectați, (ii) pentru dezvoltarea capacității furnizorilor de servicii în a implementa acțiuni de prevenție-depistare și a crește accesul la tratament, precum și (iii) pentru utilizarea unor scheme de tratament mai eficace în beneficiul bolnavilor aflați în stadii avansate și al celor care au înregistrat eșec terapeutic la tratamente anterioare. Fără schimbări majore imediate în modul în care o combatem, HepC va atinge în următorii 10-15 ani niveluri maxime ale prevalenței și consecințelor negative. Potrivit estimărilor specialiștilor în domeniu, numărul cazurilor de ciroză, hepatocarcinom și al deceselor asociate HepC ar putea crește cu, respectiv, 60%, 56% și 59%(28). Mai mult, plecând de la un numărul estimat de 500.000 de pacienți cu hepatita C cronică în prezent, modelările efectuate de autori în cursul elaborării acestui document relevă că, în lipsa unor măsuri de tratament antiviral, în anul 2028 România s-ar putea confrunta cu circa 260.000 de cazuri de hepatită cronică, 100.000 de cazuri de ciroză compensată și 40.000 de cazuri de ciroză decompensată. O asemenea morbiditate ar pune presiuni majore asupra sistemului de asigurări de sănătate pentru îngrijirea pacienților aflați în stadii avansate ale bolii.

grafic1

Sursa: studiu QR, Figura 15 (pag. 32) – Costurile totale previzionate în România, după tipologie

 

Lista abrevierilor

Resurse utile

Referințe și bibliografie